… care ne prezintă un posibil viitor al clădirilor sustenabile, decuplate de la rețelele de energie, de apă și de colectare a deșeurilor. Ați auzit de clădiri cu „piele”? Eu le-aș spune împielițate (în sens de cutezătoare). Vizionara echipă de design a companiei Philips nu dorește să realizeze vreun prototip, și nici să vândă vreun produs de acest gen. Pur și simplu ne oferă o nouă abordare a problematicii clădirilor și habitatelor. Ideea de bază presupune integrarea unor elemente electronice (în special senzori de lumină, vânt etc.), și a unora biochimic-active, în structura realizată din materiale inerte a fațadelor. Clădirea este îmbrăcată astfel într-o „piele” care simte lumina, ploaia, vântul și temperatura. „Porii” acestei membrane, împreună cu rețeaua de canale din pereți, permit colectarea și transportul aerului, apei și luminii între exterior și interior. Implicit, se realizează și un transfer energetic. Floarea Soarelui poate fi considerată modelul pentru construcția „porilor” (pâlnii colectoare orientabile, cu deschidere variabilă), care îndeplinesc următoarele funcțiuni:

1) Se orientează astfel încât să capteze lumina în cel mai eficient mod (spre Soare sau spre zonele cu nori mai subțiri). Pe parcursul zilei, o parte din lumină este dirijată, prin fibră de sticlă, spre elemente fotovoltaice, fiind astfel asigurate rezerve de energie electrică pentru noapte, și nu numai. Prioritate are însă iluminarea naturală, element important pentru sănătate și pentru mult dorita „stare de bine”. Iluminatul poate fi realizat din orice zonă a interiorului (pereți, tavan, pardoseală), la intensitatea dorită (mai mult pentru birou sau pentru plante, mai puțin în zone de trecere etc.) cu o simplă telecomandă sau prin atingere. Ariile emițătoare de lumină pot fi stabilite începând cu cea a unui singur element. Funcția de evitare a supraîncălzirii clădirii prin umbrire nu trebuie neglijată.

Apă de ploaie captată pentru uz menajer (©PHILIPS)
Apă de ploaie captată pentru uz menajer (©PHILIPS)

2) Se orientează astfel încât să capteze apa de ploaie, și apa provenită din condens, în cel mai eficient mod (cât mai aproape de verticală, sau pe direcția vântului). Apa este apoi filtrată și condusă în rezervoare prin tuburi amplasate în pereți. Captarea apei în perioadele secetoase, are loc noaptea, prin intermediul condensului produs de diferența de temperatură dintre „petalele” florii care se încing ziua, și temperaturile atmosferice, relativ scăzute, ale nopții.

Circulația aerului proaspăt este insesizabilă (©PHILIPS)
Circulația aerului proaspăt este insesizabilă (©PHILIPS)

3) Se orientează astfel încât să capteze curenții de aer din exterior. Deschiderea inteligentă a „florilor” (mai mult într-o parte a clădirii, mai puțin în alta) și orientarea traseelor microtuburilor de admisie și de evacuare conduce la apariția unei diferențe de presiune și determină astfel răcirea aerului și circulația lui în interior. Datorită numărului mare de microtuburi de admisie și a amplasării lor pe suprafețe interioare largi, circulația aerului este practic insesizabilă și nu are nici un efect negativ asupra organismului (nu riscăm să răcim). Desigur, încă de la intrare, aerul trece prin filtre care îl curăță de particulele poluante specifice orașului.

Deșeurile reprezintă resurse energetice (©PHILIPS)
Deșeurile reprezintă resurse energetice (©PHILIPS)

4) Philips ne propune să privim deșeurile ca pe niște resurse energetice Descompunerea bacteriană a deșeurilor, în incinte interioare special proiectate, este o reacție exotermă care, în perioadele reci, produce căldură utilă pentru preîncălzirea apei menajere și a aerului proaspăt adus din exterior. Principalul produs al reacției este însă biogazul care poate fi utilizat atât pentru gătit, cât și pentru încălzirea apei. Apele reziduale sunt filtrate și reintroduse în circuitul de apă menajeră. Dacă este cazul, înainte de filtrare, apa caldă reziduală este trecută prin pereți și pardoseală pentru încălzire.În viitor, prognozarea vremii, care va deveni din ce în ce mai precisă, va constitui un element de bază în proiectarea clădirilor „off grid” (decuplate de la rețele).