Sclavi pe moșia RADET?
Întâi concluzia: DEZASTRU! (vezi „ANEXA Eficiență”)
Dacă Primăria București (CGMB) apucă să investească 2,5 MILIARDE EURO în muribunzii denumiți RADET și ELCEN, nimeni nu va mai avea curajul să demoleze dezastrul. Vom mai putea plăti când vor dispărea subvențiile? Oricum, subvențiile le plătim tot noi. Am rămas de multe ori, în toiul iernii, fără căldură și apă caldă. Alternativa este descrisă în articolul „SOLUȚIA VERDE, spaima moșierului RADET?” (centrale pe gaz la nivel de condominiu + termosolar pe terasele blocurilor).
Recenta modificare a pachetului legislativ cu impact major asupra alimentării cu energie termică a populației, conduce la:
1). Anularea șanselor Bucureștiului de A SCĂDEA FACTURA PENTRU ENERGIE TERMICĂ SPRE JUMĂTATE.
2). Anularea șanselor Bucureștiului de a deveni un MEDIU URBAN CURAT, „VERDE”, prin utilizarea surselor regenerabile de energie termică.
3). Crearea unui MONOPOL energetic, denumit SACET (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică, adică RADET + ELCEN)
4). Pe cale de consecință, CREȘTEREA NEJUSTIFICATĂ A PREȚURILOR energiei termice. Subvențiile dispar și, în câțiva ani, va rămâne prețul gigantic negociat de autorități (ANRE și Primărie) cu RADET (434 lei/Gcal și va tot crește). Scăderea TVA la 5% reprezintă tot subvenție.
Cum se construiește o FEUDĂ în sec. XXI?
1). Se stabilesc hotarele FEUDEI, ca fiind „ZONĂ UNITARĂ DE ÎNCĂLZIRE”, conform modificării Legii 325 a Energiei Termice. Adică peste 32.000 de branșamente/condominii, cu peste 1.1 milioane de locatari, numai în feuda București, devin cătune cu șerbi, arondate moșiei. Monopolul ar putea fi evitat prin adoptarea unei SOLUȚII VERZI, flexibilă și adaptabilă, care să funcționeze la fel de bine atât pentru un cvartal cu sute de apartamente, cât și pentru o scară de bloc sau un bloculeț, soluție care se poate îmbunătăți permanent și poate fi schimbată oricând, ieftin, pe bucățele.
2). Consumatorii de energie termică sunt „legați” (precum iobagii de GLIA satului = CONDOMINIU) de UNICUL furnizor de energie termică (moșierul SACET care nu poate fi schimbat), conform aceleiași Legi 325.
3). Art.5, alin.30, asigură „ZESTREA”, extrem de valoroasă (terenuri, clădiri, construcții etc.), a „mirilor” RADET și ELCEN care, prin „căsătorie”, devin „familia” SACET. SOLUȚIA VERDE nu are nevoie de ZESTRE, implicit aceasta poate fi valorificată. VÂNDUTĂ, CONCESIONATĂ pe muuulți bani, transformată în PARCURI și ZONE DE AGREMENT etc.
4). Art.5, alin.20, definește „RENTA” primită de proaspăta familie de moșieri, ca fiind PREȚUL LOCAL… „OBLIGATORIU”, actualmente 434 lei/Gcal în București – subvenționat până la 163 lei/Gcal dar, în câțiva ani, subvențiile vor dispărea. ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) este complice la această creștere aberantă de prețuri (a urmărit investițiile, cheltuielile salariale etc?). SOLUȚIA VERDE poate scădea atât PREȚURILE, cât și EMISIILE de noxe și gaze cu efect de seră, sub JUMĂTATE.
Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice…
… (AMRSP) este nașul SACET și, totodată, vechilul moșiei. Stabilește „zona unitară” și, mai ales, alcătuiește materiale justificative pentru strategii energetice aberante și pentru investiții umflate. AMRSP a elaborat un document, denumit „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București”, care justifică INVESTIȚII de circa 1,8 MILIARDE de euro (pag.83)… într-un dezastru economic și de mediu. De asemenea, documentul propune SUBVENȚII (pag. 94) de circa 700 MILIOANE euro până în anul 2030 (care depind însă de UE). Experiența a arătat că sumele astea se pot dubla, tripla… mai ales că prima investiție contractată, de 70 milioane euro, acoperă 31,6 km de conducte de transport principale (circa 6,4% din totalul de 493 km), ceea ce conduce la o sumă pentru întreaga rețea primară de 1,1 MILIARDE euro, mult peste estimarea de 500 milioane a AMRSP.
Din punct de vedere LEGAL…
… ENERGIA TERMICĂ NU ESTE MONOPOL DE STAT, ca atare intră sub incidența Legii Concurenței și a prevederilor legale conexe. Există oare vreun AVIZ AL CONSILIULUI CONCURENȚEI pentru modificarea Legii 325?
În plus, stabilirea zonelor unitare contravine definiției Condominiului din Legea Locuinței (114/1996, modificată prin 310/2009) și din Legea asociațiilor de proprietari (196/2018), care nu include sursele de energie. De asemenea, prevederile Legii 121/2014, mai ales Art. 2.-(3) b), privind eficiența energetică, și ale Legii 372/2005, în special Art. 10, privind performanța energetică a clădirilor, sunt aruncate la coș.
De curiozitate, ce s-o fi întâmplat cu garanțiile financiare depuse de RADET, și care au fost valorile redevențelor și investițiilor de-a lungul anilor?
Marile companii producătoare de centrale termice, boilere, panouri termosolare, pompe de căldură și instalații aferente, ar putea invoca Legea nr. 158/2008, Art. 6, c) și d) privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, în legătură cu cel puțin două documente:
a). Strategia elaborată de AMRSP (pag. 72-78), care deformează grosolan datele verificabile utilizate în compararea soluției termoficării centralizate tip RADET, cu SOLUȚIA VERDE denumită Scenariul II, RADET fiind favorizată incorect.
b). Formularul RADET (obligatoriu pentru debranșare), prin care locatarii trebuie informați că debranșarea afectează confortul, și prezintă pericol de explozie. Majoritatea covârșitoare a exploziilor datorate gazelor, s-a datorat greșelilor utilizatorilor (lipsa educației se resimte pe toate planurile) și distribuitorilor de gaze. Drept e că debranșările nu vor mai fi posibile decât în afara zonelor unitare.
SCENARIILE „elaborate” de AMRSP sunt total necorespunzătoare:
Adoptarea strategiei de alimentare cu energie termică pentru 8.117 blocuri, 32.508 branșamente, 562.516 ap., 1.171.382 pers, 6.795 întreprinderi (610 publice) s-a bazat pe simularea (an referință 2016) a trei scenarii, și apoi compararea lor:
Scenariul I – Sistemul centralizat existent
a). Deficiența fundamentală și inadmisibilă este imposibilitatea de a integra surse regenerabile de energie termică în cadrul sistemului.
b). Reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat nu conduce, nici pe departe, la creșterea eficienței spre valori similare celor ale sistemelor definite (incomplet) în Scenariul II. Nu pot fi evitate pierderi uriașe într-o rețea de 4.000 de km, cu numai patru puncte (centrale) de livrare a căldurii.
c). Reabilitarea și modernizarea sistemului costă nejustificat de mult, resursele financiare putând fi utilizate mult mai eficient în cadrul scenariului II și a programului de reabilitare termică a clădirilor.
Scenariul II – Sisteme centralizate zonale
a). În încercarea de definire a acestor sisteme se comite o eroare fundamentală, în speță se elimină utilizarea patrimoniului asociațiilor de proprietari din cadrul definitoriu. Majoritatea acestor asociații dispun de un capital imobil foarte prețios, reprezentat de terasele care pot constitui suprafețe de captare a energiei solare.
b). Gazele naturale nu pierd energie termică la trecerea prin rețea.
c). Echipamentele au gabarit redus, amplasarea lor necesitând o cameră pe terasă, la demisol/subsol, sau într-o anexă mică și ieftină, construită separat.
d). Rețeaua de gaze naturale este mult mai ușor de reabilitat și întreținut decât rețeaua RADET. În multe cazuri nu este nevoie, oricum consumul de GN pentru alimentarea cu energie termică a Bucureștiului, ar putea scădea, într-un deceniu, la valori de sub 50% din consumul actual al ELCEN
e). Fiind vorba de gaze naturale nu se pune problema creării de rezerve de combustibil lichid, ci de un volum adecvat de stocare a apei fierbinți în condominiu, pentru 24 ore, interval suficient pentru reparații curente.
f). Coșul de fum reprezintă o investiție minoră în cadrul sistemului. Conform SR EN 15287-1:2008 alin 4.3.6., evacuarea este bine să se realizeze la coama clădirii.
Scenariul III – Sisteme individuale-centrale de apartament cu funcționare pe gaz metan
a). Vezi Scenariul II – punctul d)., cu mențiunea că scăderea consumului ar ajunge la numai circa 55%.
b). Nu pot fi integrate sisteme pentru utilizarea energiei provenită din surse regenerabile.
c). Investiția este mult mai mare decât în cazul Scenariului II, dar este făcută de proprietar.
Să învățăm de la alții…
1). Aflat la numai 800 km de cercul polar, orașul Helsinki, capitala Finlandei, are o populație de patru ori mai mică decât București, dar consumă căldură aproape la fel (cam două treimi). Pentru a scurta rețeaua (1.600 km, față de 4.000 km în București), finlandezii au construit zece centrale termo-electrice mici/medii, în cogenerare (chiar trigenerare unde este nevoie). Revin cam 160 km de rețea per centrală, nu 1.000 km ca în București. Eficiența sistemului ajunge astfel la 93%(!!!). 10% din energia termică (și 32% din cea electrică) este obținută din surse regenerabile (8% pompe de căldură și 2% bioenergie), iar compania spune că va produce 25% din energia termică din surse regenerabile, până în 2025. PREȚUL (360 lei/Gcal, inclusiv TVA 24%) este mai mic decât în București (434 lei/Gcal). Pompe de căldură gigantice (în construcție) vor prelua eco, treptat, sarcina termică a combustibililor fosili. În plus, finlandezii depozitează miliarde de litri de apă fierbinte (rezerve de energie pentru iarnă) în mine dezafectate, preparate special.
2). Germania, prin BAFA (oficiul național care se ocupă și de energie, echivalentul ANRE), a dezvoltat un program de subvenții foarte complex, dar bine pus la punct, în care se ține cont de aspecte precum integrarea panourilor termosolare în sisteme pe gaz, cu pompe de căldură, cu biomasă, sau cu răcire solară. Subvenția pentru panouri crește astfel sensibil. Spre exemplu, pentru sistemul prezentat în ANEXA Studiu, numai pentru partea termosolară subvenția ar fi de circa 8.000 euro. În ce privește sistemele centralizate, este încurajată construirea de centrale în cogenerare mici (putere instalată sub 7 MW), integrate în sisteme care să utilizeze surse de energie regenerabile (termosolară, pompe de căldură, geotermie, biomasă, prelucrarea deșeurilor). Asemenea microcentrale distribuie căldură printr-o rețea de numai câțiva km, practic fără pierderi. Cu cât ponderea energiei „verzi” este mai mare, cu atât ponderea subvențiilor este mai mare. Scăderea prețului energiei livrate sub anumite praguri aduce bonusuri importante. În scopul susținerii cercetării, există subvenții pentru proiectarea sistemelor în colaborare cu universități și institute de cercetare. Să observăm însă că aceste microsisteme integrate includ mii de metri pătrați dedicați colectării solare, ceea ce în orașele României nu găsim, dar putem folosi TERASELE BLOCURILOR în microsisteme de numai câteva sute de kW.
3). Vattenfall (companie suedeză de stat), unul dintre cei mai mari producători și furnizori europeni de gaze și energie electrică și termică, are deviza „Fossil-free within one generation”, ținta temporală de renunțare la combustibili fosili fiind 2.050. Cu numai 20.000 de angajați, Vattenfall a furnizat 184 miliarde kWh – vânzări 2017, din care numai 10% (16 milioane Gcal) reprezentând energie termică, în Suedia, Danemarca, Germania, Olanda și Marea Britanie. Comparativ, ELCEN și RADET, cu circa 6.000 de angajați, vând anual de 30 de ori mai puțină energie. Vattenfall a declarat că dorește să devină lider în domeniul energiei termice descentralizate (microrețele termice locale, pompe de căldură, energie termosolară). 47% din profitul reinvestit (2 miliarde euro) este alocat energiei din surse regenerabile, peste 250 milioane euro fiind fonduri dedicate participării în proiecte de producere descentralizată și de stocare. În completare, colaborând cu primăria Berlin, Vattenfall instalează (gratuit) contoare inteligente de energie termică, care pot comanda optimizat livrarea energiei termice, stabilizând temperatura în habitate la fiecare 15 min.
În încheiere, doresc să le mulțumesc domnilor ingineri Valentin Asandei de la RominstalSolar, Marius Popa de la BraCon (office@bracon.ro), Adrian-Gino Păuna, de la Ambient Total Term, Bogdan Giosan de la Buderus și Daniel Cârlescu de la Keston, pentru informațiile privind diverse aspecte tehnice, financiare și birocratice.
ANEXA Eficiență
RANDAMENT GLOBAL SACET (ELCEN + RADET) București: 74% x 67,7% = 50%, ba chiar mai mic, având în vedere 9.662.431 mc de apă de adaos (pierderi)
Conform AMRSP, pierderile în sistemul de încălzire centralizată erau următoarele:
ELCEN (2015):
Energie livrată Gcal+Mwh+Randament (pag. 15) CTE Sud: 2.273.170+701.643+ 75,7%
Energie livrată Gcal+Mwh+Randament (pag. 18) CTE Vest: 835.425+736.810+ 69,5%
Energie livrată Gcal+Mwh+Randament (pag. 19) CTE Progresu: 872.076+287.543+ 74,2%
Energie livrată Gcal+Mwh+Randament (pag. 21) CTE Grozăvești: 544.818+216.355+ 73,1%
Randament mediu: circa 74%
RADET:
Căldură intrată/ieșită în/din rețeaua termică primară (pag.31) 5.090.814/4.080.602
Energie de pompare (pierderi): 85.131 MWh (echivalent 73.240 Gcal)
Consum apă de adaos (pierderi): 9.662.431 mc
Căldură intrată/ieșită în/din rețeaua termică secundară (pag.33) 3.839.093/3.446.110
Energie de pompare: 45.529 MWh (echivalent 39.174 Gcal)
GLOBAL căldură intrată/livrată în/din rețelele RADET: 5.090.814/3.446.110
Randament: circa 67,7%
Distribuția în interiorul imobilelor este aceeași indiferent de sursa de energie termică
Nu este explicată pierderea de 240.695 Gcal între căldura ieșită din rețeaua primară și cea intrată în rețeaua secundară.
0 Comentarii
Nicio persoana nu si-a spus parerea despre acest articol.